duminică, 6 noiembrie 2011

BULLYING-UL

Ce este BULLYING-ul?
Bullingul a fost definit ca un comportament de hărţuire cronică fizică
sau/şi psihologică a unei alte persoane (Olewus, 1991). Dacă în mod
obişnuit experinţele de buling erau văzute ca fiind forme disfuncţionale
de joc între copii, astăzi bullingul se identifică cu precizie prin
următoarele aspecte:
• Este un comportament abuziv care de regulă conduce la
comportamente violente pronunţate şi persistente, care se menţin
pe termen lung.
• Experimentarea victimizării pe termen lung cauzează elevului
agresat discomfort, frică, şi suferinţă.
• Există un dezechilibru în raportul de forţă dintre agresor-victimă.
Bullingul adesea, dar nu întotdeauna, îmbracă diferite forme în
funcţie de gen.
Cele mai frecvente caracteristici ale bullingului când sunt implicaţi băieţii
(agresorul este băiat) sunt:
• Intimidarea
• Controlul
• Umilirea
• Dominarea prin forţă
• Ameninţarea siguranţei personale
Ce tactici folosesc?
• poreclirea
• bătăile, luptele
• deposedarea de bunuri (bani, obiecte personale)
• distrugerea proprietăţii victimei
• îmbrâncirea
• lovirea
• iniţierea de atacuri repetate
Cele mai frecvente caracteristici ale bullingului când sunt implicate
fetele (agresorul este fată) sunt:
• crizume socială
• manipulare
• rănirea sentimentelor
• respingere subtilă şi izolarea marginalizarea victimei
Ce tactici folosesc?
• utilizarea poreclelor
• izolarea victimei “Nu vorbiţi cu ea!.”
• bârfe
• împrăştierea de zvonuri false
Indicatori de semnalare a faptului că un copil este victimă a
bullingului
Un elev poate fi în situaţia de victimă a bullingului dacă:
• îi este teamă să mai meargă la şcoală şi se plânge de dureri frecvente
de cap şi de stomac pentru a evita să meargă la şcoală
• are puţini prieteni sau nici unul cu care să se joace.
• pare trist şi înfricoşat
• vine de la şcoală cu hainele murdare sau cu lucrurile distruse.
• are cuţite, briceaguri sau foarfece.
Au fost identificate trei categorii de persoane asupra cărora se răsfrâng
consecinţele acestui comportament:
• cei care practică bulismul,
• victimele lor,
• aparţinătorii acestora.
Bullingul este clasificat în :
- comportamente directe (ex. lovirea);
- comportamente indirecte (ex. izolarea socială, excluderea dintr-un
grup)
- comportmente individuale
- comportamente de grup.
A te simti în siguranţă la şcoală (faţă de bulism) este o condiţie
necesară, chiar dacă nu suficientă pentru a obţine performanţe şcolare.
Bullingul crează o atmosferă de tensiune şi violenţă care alimenteză alte
comportamente agresive, de răspuns.
Corelate ale bullingului:
• conduită inadecvată
• convingeri care susţin violenţa
• depresia
• impulsivitate
• sentimentul apartenentei la şcoală
• furie
• rezolvarea problemelor prin apelul la forţa fizică
• lipsa abilităţilor sociale de bază în interacţiunea cu ceilalţi copii
• lipsa de încredere în utilizarea strategiilor nonviolente
Aceste comportamente se întind pe un continuum, de la minore( ironie,
poreclire, a tachina), medii(a refuza accesul unui copil în grupul de joacă,
a lua sandviciul din ghiozdanul altui coleg), până la forme extreme (atac
fizic, lovire care pune în pericol viaţa altui copil).
O intervenţie eficientă porneşte de la o evaluare corectă şi o descriere
cât mai aproape de realitate a ceea ce înţelegem prin comportamente
agresive. De aceea, este necesar să utilizăm o listă care să
operaţionalizeze în descriptori comportamentali fenomenul:
• Asalt fizic/lovire cu o armă (de foc, alba) sau fară (pumn, palma,
picior)
• Îmbrâncire
• Ameninţare, intimidare
• A cere bani, bunuri sau favoruri (fără a oferi ceva în schimb sau în
schimbul protecţiei sau a altor promisiuni), şantaj
• A fura bunuri, bani ce aparţin altui copil
• A distruge bunuri ce aparţin altuia
• A porecli, a umili, ironiza, a râde de un copil pe baza unui defect
• A stârni un zvon pe seama cuiva etc.
De ce elevii agresaţi nu vorbesc despre experinţele lor?
•Se tem că agresivitatea se va manifesta asupra lor mult mai puternic
decât înainte.
•Se simt stînjeniţi şi ruşinaţi
•Primesc răspunsuri neadecvate atunci când povestesc despre
experienţa lor: “Eşti suficient de mare pentru aţi rezolva problemele
singur!”
Consecinţele pe termen scurt şi lung ale elevilor care iniţiază
comportamente de agresare a celor din jur:
Bullingul este un factor de risc pentru abandonarea şcolii, violenţa,
delincvenţă. Elevii care agresează sunt mult mai predispuşi faţă de cei
agresaţi de a comite fapte antisociale care includ bătăi, vandalism. Pe
termen lung, sunt de 5-6 ori mai predispuşi de a se implica în acte
criminale la vârsta adultă(Olweus, 1991).
-întreruperea şcolii de teama de a fi agresat
-studiile arată că elevii care au o experienţă repetată de victimizare sunt
mult mai predispuşi către depresie, au stimă de sine scăzută şi alte
probleme de sănătate mentală (Limber şi Nation, 1998).
Care sunt motivele pentru care este util să intervenim:
• Are costuri mari atât pentru agresor cât şi pentru victimă,
• Înregistrează mare frecvenţă în rândul elevilor,
• Influenţează negativ contextul de învăţare din şcoală.
Profesorii au nevoie să înveţe să recunoască comportamentele agresive
şi modalităţile prin care să intervină în aceste situaţii: cum să ajute elevii
să facă faţă acestor situaţii.
Walker et al, 1995 oferă un număr de aspecte pe care elevii le pot
învăţa cu ajutorul profesorilor pentru prevenire şi contracararea
experinţei de bulling.
Am vorbit despre asta,cu Consiliul Scolar al Elevilor si Comitetul de Parinti pe Scoala.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.