marți, 22 martie 2011

The Butterfly Colors Song

ABC Song

RelaxYourBaby Vol. 1 - The Butterfly YouTube.wmv

Ce speram sa realizam?




Elevul sa se transforme  din obiect în subiect al învăţării;
·               Elevul sa fie  coparticipant la propria formare
·               Elevii sa fie mai încrezători în forţele proprii
·               Fundament (bază) solid în educaţie şi formarea personalităţii
·               Inceputul în a schimba mentalităţi sau o mentalitate care se formează de la început pe coordonate solide, sănătoase
·               Cadrele didactice sa realizeze   faptul că atunci când se intervine din timp, rezultatele se cunosc.
·               Părinţii sa  devina  din ce în ce mai conştienţi că şcoala le este într-adevăr un partener loial în efortul de a avea copii educaţi, pregătiţi, instruiţi.

Evaluare si autoevaluare





Progresele inregistrate vor fi cunoscute de catre elev într-o maniera care să îi sprijine actiunile viitoare şi de catre familie. Inregistrarea progreselor se poate face şi sub forma de joc: pe o plansa de carton se pot lipi fetisoare zambitoare de cate ori copilul inregistreaza un progres (de exemplu citeste mai bine, reuseste să faca sinteza silabei, scrie fără greseala, copiaza corect etc). Cel mai important este ca trebuie formulate clar obiectivele elevului, acesta trebuie să stie foarte bine ce se asteapta de la el şi care vor fi criteriile şi modalitatile de evaluare, iar secventele evaluate să fie scurte şi să cuprinda o singura sarcina sau doua pentru că evaluarea să fie formativa.Evaluarea devine eficienta cand se transforma în autoevaluare. Aceasta permite elevului aprecierea propriilor performante în raport cu obiectivele prestabilite. Autoevaluarea are scopul de a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte capacitatile de autocunoastere şi de autoevaluare, să compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele invatarii şi de standardele educationale, să-şi dezvolte un program propriu de învăţare, să-şi autoevalueze şi să-şi valorifice atitudini şi comportamente.
 
Ca modalitati de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare, învăţătorul poate folosi autocorectarea sau corectarea reciproca, autonaotarea controlata, iar ca instrumente de autoevaluare se pot folosi chestionare (cu raspunsuri deschise la intrebari) şi scari de clasificare. Dintre toate obiectivele specifice interventiei remediale, dezvoltarea capacitatii de autoevaluare este cel mai greu de atins, pentru că presupune atat constiinta a ceea ce trebuie să fie cunoscut, cat şi a ceea ce se cunoaste. A sti ce trebuie să fie cunoscut inseamna în mod logic dobandirea unui nivel de cunostinte sau abilitati care inseamna iesirea din sfera de interventie remediala.Evaluarea sumativa a progresului duce la o reflectare asupra prioritatilor initiale, scopurilor şi obiectivelor fixate. Daca evaluarea este clara se pot primi informatii şi asupra relatiei profesor-elev, despre ariile curriculare care trebuie schimbate.În ce priveşte strategiile abordate pentru construirea unei relaţii învăţător- elev cât mai apropiate, dar şi eficiente în acelaşi timp, am ţnut cont de următorii parametri:
·               Prioritate pentru sporirea capacităţii de socializare;
·              Crearea motivaţiei şi menţinerea fluxului motivaţional prin cerinţe didactice adaptate cu evaluare şi autoevaluare obiectivă şi imediată;
·               Mesaj personalizat şi atitudine empatică pentru o comunicare reală;
·               Flexibilitate în designul activităţilor de învăţare;
·             Invăţarea centrată pe elev (acceptarea unor dorinţe şi propuneri, încurajarea iniţiativei personale, descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini)·              
Pentru a dezvolta motivaţia învăţării şi a evita rutina şi oboseala s-au conceput activităţi care se pliaza pe tipurile de inteligenta predominanta (centre de interes )
·               Pe parcursul fiecărei activităţi s-a insistat pe încurajarea permanentă a progresului, acordarea de recompense simbolice, responsabilizarea tuturor elevilor Cum se măreste eficienţa activităţilor de remediere? 
·               Diversitatea, accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat;
·               Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea locaţiei de lucru;
·               Aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca metode de promovare a armoniei sociale;·
               Percepţia şi feed-back-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere.

Strategii




Pentru a se obţine rezultate cât mai bune este necesar ca noi, cadrele didactice, să diversificam strategiile de predare în funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi să folosim material didactic adecvat:
a)                 Planse cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru discutii frontale, care să dezvolte atentia şi creativitatea. De la imagini se poate folosi jocul pentru a se incerca să se scrie cuvinte; se pot da nume personajelor, invatandu-se, astfel, scrierea cu majuscule.
b)                Material distributiv (mici cartonase cu imagini reprezentand animale, plante, lucruri cunoscute din mediul elevilor) pentru fiecare copil, pentru a se incuraja munca individuala. Elevii pot alcatui mici texte, oral sau scris. Materialul se poate folosi şi pentru munca în echipe, grupuri mici care favorizeaza interactiunea elevului cu colegii sai.
c)                 Calculatorul îi ajuta pe elevi să vada ceea ce nu pot vedea în mediul lor obisnuit de viata (prezentari Power Point), jocurile pot fi folosite în oricare secventa a lectiei: pentru fixarea cunostintelor, pentru reactualizarea lor, pentru predare.
d)                folosirea situatiilor de joc în învăţare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor cu nume de elevi din clasa sau cu situatii prin care au trecut elevii. Jocul stimuleaza functiile intelectuale, modeleaza procesele afectiv- motivationale. Prin joc elevul transfigureaza obiectele şi fenomenele, relatiile, isi asuma roluri. Functia de comunicare a limbajului este cultivata în mod deosebit. Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul isi asuma roluri luate, fie din viata cotidiana, fie din povesti. Jocurile de rol sunt numeroase şi vizeaza învăţarea diferitelor continuturi mult mai usor.
jocuri pentru învăţarea timpurilor: să puna povestirea sau propozitiile la timpul trecut sau viitor, inversarea povestilor (a personajelor, a firului actiunii, a insusirilor). Exista jocuri care contribuie la exersarea scrierii si, în acelasi timp, ajuta elevul să-şi insuseasca continuturile la limba romana. ”Jurnalul dublu” ajuta elevul să stabileasca legaturi intre textul citit şi experienta personala, contribuie la stabilirea analogiilor, evaluarea unor fapte, gesturi, intamplari. Profesorul cere elevilor să selecteze un fragment din textul citit şi alaturi să comenteze textul, dand diferite interpretari textului. Jocul se realizeaza mai usor la clasele mici pe echipe. Cadrul didactic faciliteaza şi modereaza discutiile atunci cand elevii isi prezinta interpretarile în fata clasei.
e)                  interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus, imbinarea metodelor folosite la celelalte materii: desen, decupare, colorare, taiere, muzica, recitare, povestire, miscare ritmata. De exemplu, pentru a gasi insusirile fizice şi psihice ale unui personaj putem folosi lipirea unor cartonase ca intr-un puzzle. Elevii pot scrie apoi un mic text în care să argumenteze daca vor sau nu să fie asemenea acelui personaj. în alte situatii, pentru a atrage elevii în descoperirea esentelor textelor lirice, dupa o conversatie euristica prealabila, se poate cere elevilor să picteze peisajul descris.
f)                  lucrul în grup ofera o gama larga de inte-relatii care sprijina învăţarea şi evidentiaza rolul social al acesteia. Exista mai multe modalitati de a forma grupuri mici de lucru: în functie de marcajele pe care le contin materialele de lucru (cartonase cu diferite simboluri: culori, flori, forme geometrice, în functie de categorii de concepte: la limba romana nume de personaje literare, copii), în functie de cerinta data: la limba romana un grup poate forma un puzzle care reuneste o propozitie cheie, un proverb, o definitie, un alt grup poate avea ca cerinta să coloreze personajul principal sau preferat, un altul să interpreteze (metoda cubului). Grupurile pot fi: de opinii, de lucru dirijat, de discutii libere, de simulare, de dezbateri. Pentru gruparea optimå a elevilor este deosebit de util un mobilier modular. Pentru gruparea elevilor este deosebit de util un mobilier modular.Aranjarea meselor se va face în functie de nevoile de interactiune anticipate de invatator, de spatiul avut la dispozitie şi de numarul de elevi.
g)                folosirea metodelor interactive: brainstorming, jurnalul cu dubla intrare, ciorchinele, cubul, eseul de cinci minute( se poate cere elevilor să alcatuiasca un text de 4-5 propozitii prin care să-şi convinga prietenul să citeasca un anumit text).
h)                rezolvarea creativa a conflictelor din clasa;
i)                 colaborarea cu familia – am mentionat mai sus ca mama sprijina interventia. Strategii pentru cresterea stimei de sine şi a increderii în propria eficienta sunt:·        învăţătorul furnizeaza elevilor un feed-back pozitiv asupra reusitelor lor si-i obisnuiesc să faca atribuiri interne ale succeselor.
 
Elevii pot fi invatati să-şi aprecieze succesele ca rezultat al efortului propriu sau al propriilor capacitati şi să evite să puna succesele lor pe seama norocului, a intamplarii ori facilitatii situatiei.
·        elevii să fie invatati să atribuie esecul unor cauze externe şi stabile (dificultatea sarcinii) sau a unor cauze interne şi instabile (efort insuficient).
·        Dascalul  trebuie sa-i invete pe elevi să gandeasca pozitiv atunci cand se afla în fata unei activitati dificile (“Este greu, dar sunt capabil să reusesc!”).
·        elevul trebuie să fie invatat să nu se judece prea sever şi să nu se culpabilizeze atunci cand greseste.
·        in anumite situatii, se poate cere elevului să verbalizeze operatiile pe care le executa, astfel va putea lua la cunostinta procedurile care sunt bine executate şi pe cele care mai trebuie exersate.
·        Dascalul trebuie să-şi exprime increderea în capacitatea lui de a reusi, să îi acorde aceeasi atentie ca şi elevilor buni, să evite creearea de situatii competitive în care el nu poate decat să piarda, să nu i se faca observatii în fata colegilor sai evitandu-se, astfel, ironizarea lui de catre colegii sai.  Aceste strategii vor antrena interactiv şi diferentiat toti elevii clasei pentru că planul de interventie personalizat nu este în detrimentul celorlalti elevi.Aceasta interventie nu se poate realiza daca învăţătorul nu foloseste un ton bland, daca nu incurajeaza permanent copilul. Învăţătorul trebuie să îi dea şansă să obtina succese mici , să prezinte progresele sale familiei, elevului insusi şi tuturor acelor persoane care intra în clasa, să il asculte cand vrea să vorbeasca, să il antreneze în strategii care să ofere succesul unor activitati la care copilul are probleme. Învăţătorul trebuie să stabileasca un climat de incredere şi să nu uite ca toti copiii, nu numai cei cu dificultati de învăţare, au nevoie de caldura sufleteasca.Inregistrarea progreselor elevului va folosi pentru a adapta predarea-învăţarea. 

Puncte de reper





Pornind de la cunoaşterea realităţii socio-economice individuale şi evaluării nivelului de performanţe cognitive ale elevilor, cadrele didactice din ciclul primar si gimnazial au  hotărât componenţa grupelor de remediere .Odata echipa formata,dascalii au trecut la:

  • Studierea fiselor de obs psiho-pedagogice a fiecarui elev
  • Teste de evaluare unitiala
  • Intocmirea pentru fiecare elev a unei fise de interventie de remediala care să cuprinda nivelul educational la data respectiva (competente deja achizitionate considerate puncte tari şi cele ce trebuiesc achizitionate şi care fac obiectul interventiei)
  • Intocmirea programului de remediere lunar pe grupe de remediere
  • Monitorizarea progresului scolar în urma testelor de evaluare
Organizarea unui program de remediere are un impact semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv schimbarea atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment dat dificultăţi de învăţare. Parteneriatul dintre cadrele didactice este premisa succesului în beneficiul copilului.În aceste ore, elevii sunt sprijiniţi în efectuarea asistată a temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare, precum şi în activităţi de educaţie plastică sau jocuri distractive, cu scop educativ indirect.
Pentru crearea unui climat incluziv şi evitarea unei dazasimilări a grupei de remediere, unele activităţi se organizează cu întreg colectivul clasei, asigurându-se interferenţe de sarcini şi finalităţi comune.Adaptarea curriculară pentru elevii din învăţământul primar cu dificultăţi de învăţare la citire şi matematică constă în întocmirea unei intervenţii individualizate pentru fiecare elev în parte.Această interventie individualizată va trebui să presupuna:
-                    identificarea punctelor slabe şi a celor forte ale elevului;
-                    stabilirea prioritatilor de învăţare;
-                    alegerea celor mai adecvate metode şi strategii;
-                    inregistrarea progreselor elevului;
-                    evaluarea interventiei.
Inainte de a planifica curriculum adaptat este necesar să identificam punctele slabe şi punctele forte ale elevilor.Punctele slabe la citire şi scriere identificate la majoritatea elevilor sunt urmatoarele: invata greu legatura intre litere şi sunete; 
citesc pe litere şi nu fac sinteza silabei, nu pot citi, nu scriu dupa dictare, au probleme în copierea de litere, cuvinte şi propozitii, evita să citeasca. Motivatia pentru învăţare este foarte redusa. Imaginea de sine este slaba; copiii sunt nesiguri, şi chiar şi atunci cand au performante acceptabile intr-un domeniu, nu sunt constienti şi convinsi de reusita lor; au dificultati în a fi cinstiti şi corecti cu ceilalti şi de cele mai multe ori sunt agresivi cand relationeaza cu altii. Au o experienta personala saraca datorită mediului din care provin.
Traiesc în familii dezorganizate şi sarace, nu sunt supravegheati şi ajutati în rezolvarea sarcinilor şcolare. Adaptarea curriculară trebuie să tina seama de nevoile educative ale fiecarui copil, anume: învăţarea citirii şi a scrierii, calculul matematic, formarea unei imagini de sine pozitive, organizarea activitatii, implicarea eficienta în toate activitatile în care sunt implicati toti ceilalti copii, structura şi organizare şi sprijin personalizat.Aceste prioritati pot fi planificate pentru un timp lung, un an scolar, esalonate în secvente mici de învăţare (o saptamana) care pot fi evaluate pentru a se adapta şi reorganiza periodic curricullum-ul în favoarea dezvoltarii optime a copilului.
Pentru acesti elevi metodele şi strategiile trebuie să tina seama de varsta sa, de placerea să de a comunica şi de a se misca, de aceea ele trebuie să fie bazate pe joc, miscare, interactiune cu ceilalti colegi şi discutii care par libere, dar care să fie corect indrumate de invatator pentru a-si atinge obiectivul în acea activitate.

De ce?

De ce au nevoie elevii şcolii noastre de activităţi remediale? 
Cateva motive:
-nivel socio economic scăzut;
-acces redus la surse de informare;
-lipsa de educaţie a părinţilor care nu sunt în măsură să-i ajute şi manifestă expectanţe scăzute faţă de reuşita copiilor;
- lipsa părinţilor, plecaţi în alte ţări, copiii fiind lăsaţi în grija unor bunici, mătuşi sau alte
rude care manifestă dezinteres pentru rezultate şi performanţe şcolare;
- risc mare de eşec şcolar. 
Scopul organizarii activităţilor remediale este acela de a stimula finalizarea învatamântului obligatoriu (prevenirea abandonului scolar) şi îmbunatatirea ratei succesului scolar pentru copiii din grupurile dezavantajate.
Prin implementare activităţilor proiectului vizam o schimbare de atitudine a cadrelor didactice, , a parintilor, a elevilor şi a reprezentantilor institutiilor publice locale şi judetene, fata de grupurile dezavantajate.
Din cauza frecvenţei scăzute la cursuri şi a celorlalte dificultăţi, elevii întâmpină greutăţi în atingerea obiectivelor-cadru la disciplinele matematică sau limba română la toate clasele ciclului primar si gimnazial.

Cei care au frecventat sporadic, mai ales în clasa I, nu şi-au însuşit literele alfabetului şi, deşi în clasa a II-a au beneficiat de programe personalizate, nu au reuşit să ajungă la nivelul clasei.Copiii au imaginatie saraca şi o memorie mecanica,devin pasivi şi asteapta să fie solicitati,au exprimarea greoaie şi uneori se integreaza greu în colectiv.Din cauza conditiilor vitrege de acasa sunt irascibili, nu se pot concentra pe o durata mai lunga de timp, inclinand spre fuga de la ore sau gasirea altor preocupari.

Educatie remediala

Pentru a realiza acest lucru se propun următoarele ţinte : 
-                           ÎMBUNĂTĂŢIREA RATEI SUCCESULUI ŞCOLAR PRIN INCLUDEREA DE PROGRAME EDUCAŢIONALE SPECIFICE (EDUCAŢIE REMEDIALĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT INCLUSIV) 
-                           LĂRGIREA OFERTEI CURRICULARE ÎN PERSPECTIVA EGALIZĂRII DE ŞANSE ŞI PROMOVAREA UNOR METODE DIDACTICE MODERNE; 
-                           DEZVOLTAREA UNUI PROGRAM / PLAN DE ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE (EXTRA-ŞCOALĂ, EXTRA-CLASA) ŞI ÎNFIINTAREA UNUI CLUB COMUNITAR ÎN VEDEREA IMPLICARII ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI CARE SĂ LE DEZVOLTE ŞI SĂ LE VALORIFICE LA POTENTIAL MAXIM ABILITATILE, TALENTELE, DEPRINDERILE; 

-                           ŞCOALĂ – MEMBRU ACTIV AL VIEŢII LOCALE / CONSOLIDAREA PARTENERIATELOR.