Strategii

Pentru a se obţine rezultate cât mai bune este necesar ca noi, cadrele didactice, să diversificam strategiile de predare în funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi să folosim material didactic adecvat:

a)                 Planse cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru discutii frontale, care să dezvolte atentia şi creativitatea. De la imagini se poate folosi jocul pentru a se incerca să se scrie cuvinte; se pot da nume personajelor, invatandu-se, astfel, scrierea cu majuscule.

b)                Material distributiv (mici cartonase cu imagini reprezentand animale, plante, lucruri cunoscute din mediul elevilor) pentru fiecare copil, pentru a se incuraja munca individuala. Elevii pot alcatui mici texte, oral sau scris. Materialul se poate folosi şi pentru munca în echipe, grupuri mici care favorizeaza interactiunea elevului cu colegii sai.

c)                 Calculatorul îi ajuta pe elevi să vada ceea ce nu pot vedea în mediul lor obisnuit de viata (prezentari Power Point), jocurile pot fi folosite în oricare secventa a lectiei: pentru fixarea cunostintelor, pentru reactualizarea lor, pentru predare.

d)                folosirea situatiilor de joc în învăţare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor cu nume de elevi din clasa sau cu situatii prin care au trecut elevii. Jocul stimuleaza functiile intelectuale, modeleaza procesele afectiv- motivationale. Prin joc elevul transfigureaza obiectele şi fenomenele, relatiile, isi asuma roluri. Functia de comunicare a limbajului este cultivata în mod deosebit. Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul isi asuma roluri luate, fie din viata cotidiana, fie din povesti. Jocurile de rol sunt numeroase şi vizeaza învăţarea diferitelor continuturi mult mai usor.

jocuri pentru învăţarea timpurilor: să puna povestirea sau propozitiile la timpul trecut sau viitor, inversarea povestilor (a personajelor, a firului actiunii, a insusirilor). Exista jocuri care contribuie la exersarea scrierii si, în acelasi timp, ajuta elevul să-şi insuseasca continuturile la limba romana. ”Jurnalul dublu” ajuta elevul să stabileasca legaturi intre textul citit şi experienta personala, contribuie la stabilirea analogiilor, evaluarea unor fapte, gesturi, intamplari. Profesorul cere elevilor să selecteze un fragment din textul citit şi alaturi să comenteze textul, dand diferite interpretari textului. Jocul se realizeaza mai usor la clasele mici pe echipe. Cadrul didactic faciliteaza şi modereaza discutiile atunci cand elevii isi prezinta interpretarile în fata clasei.

e)                  interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus, imbinarea metodelor folosite la celelalte materii: desen, decupare, colorare, taiere, muzica, recitare, povestire, miscare ritmata. De exemplu, pentru a gasi insusirile fizice şi psihice ale unui personaj putem folosi lipirea unor cartonase ca intr-un puzzle. Elevii pot scrie apoi un mic text în care să argumenteze daca vor sau nu să fie asemenea acelui personaj. în alte situatii, pentru a atrage elevii în descoperirea esentelor textelor lirice, dupa o conversatie euristica prealabila, se poate cere elevilor să picteze peisajul descris.

f)                  lucrul în grup ofera o gama larga de inte-relatii care sprijina învăţarea şi evidentiaza rolul social al acesteia. Exista mai multe modalitati de a forma grupuri mici de lucru: în functie de marcajele pe care le contin materialele de lucru (cartonase cu diferite simboluri: culori, flori, forme geometrice, în functie de categorii de concepte: la limba romana nume de personaje literare, copii), în functie de cerinta data: la limba romana un grup poate forma un puzzle care reuneste o propozitie cheie, un proverb, o definitie, un alt grup poate avea ca cerinta să coloreze personajul principal sau preferat, un altul să interpreteze (metoda cubului). Grupurile pot fi: de opinii, de lucru dirijat, de discutii libere, de simulare, de dezbateri. Pentru gruparea optimå a elevilor este deosebit de util un mobilier modular. Pentru gruparea elevilor este deosebit de util un mobilier modular.Aranjarea meselor se va face în functie de nevoile de interactiune anticipate de invatator, de spatiul avut la dispozitie şi de numarul de elevi.

g)                folosirea metodelor interactive: brainstorming, jurnalul cu dubla intrare, ciorchinele, cubul, eseul de cinci minute( se poate cere elevilor să alcatuiasca un text de 4-5 propozitii prin care să-şi convinga prietenul să citeasca un anumit text).

h)                rezolvarea creativa a conflictelor din clasa;

i)                 colaborarea cu familia – am mentionat mai sus ca mama sprijina interventia. Strategii pentru cresterea stimei de sine şi a increderii în propria eficienta sunt:·        învăţătorul furnizeaza elevilor un feed-back pozitiv asupra reusitelor lor si-i obisnuiesc să faca atribuiri interne ale succeselor.

 

Elevii pot fi invatati să-şi aprecieze succesele ca rezultat al efortului propriu sau al propriilor capacitati şi să evite să puna succesele lor pe seama norocului, a intamplarii ori facilitatii situatiei.

·        elevii să fie invatati să atribuie esecul unor cauze externe şi stabile (dificultatea sarcinii) sau a unor cauze interne şi instabile (efort insuficient).

·        Dascalul  trebuie sa-i invete pe elevi să gandeasca pozitiv atunci cand se afla în fata unei activitati dificile (“Este greu, dar sunt capabil să reusesc!”).

·        elevul trebuie să fie invatat să nu se judece prea sever şi să nu se culpabilizeze atunci cand greseste.

·        in anumite situatii, se poate cere elevului să verbalizeze operatiile pe care le executa, astfel va putea lua la cunostinta procedurile care sunt bine executate şi pe cele care mai trebuie exersate.

·        Dascalul trebuie să-şi exprime increderea în capacitatea lui de a reusi, să îi acorde aceeasi atentie ca şi elevilor buni, să evite creearea de situatii competitive în care el nu poate decat să piarda, să nu i se faca observatii în fata colegilor sai evitandu-se, astfel, ironizarea lui de catre colegii sai.  Aceste strategii vor antrena interactiv şi diferentiat toti elevii clasei pentru că planul de interventie personalizat nu este în detrimentul celorlalti elevi.Aceasta interventie nu se poate realiza daca învăţătorul nu foloseste un ton bland, daca nu incurajeaza permanent copilul. Învăţătorul trebuie să îi dea şansă să obtina succese mici , să prezinte progresele sale familiei, elevului insusi şi tuturor acelor persoane care intra în clasa, să il asculte cand vrea să vorbeasca, să il antreneze în strategii care să ofere succesul unor activitati la care copilul are probleme. Învăţătorul trebuie să stabileasca un climat de incredere şi să nu uite ca toti copiii, nu numai cei cu dificultati de învăţare, au nevoie de caldura sufleteasca.Inregistrarea progreselor elevului va folosi pentru a adapta predarea-învăţarea.