Evaluare si autoevaluare

Progresele inregistrate vor fi cunoscute de catre elev într-o maniera care să îi sprijine actiunile viitoare şi de catre familie. Inregistrarea progreselor se poate face şi sub forma de joc: pe o plansa de carton se pot lipi fetisoare zambitoare de cate ori copilul inregistreaza un progres (de exemplu citeste mai bine, reuseste să faca sinteza silabei, scrie fără greseala, copiaza corect etc). Cel mai important este ca trebuie formulate clar obiectivele elevului, acesta trebuie să stie foarte bine ce se asteapta de la el şi care vor fi criteriile şi modalitatile de evaluare, iar secventele evaluate să fie scurte şi să cuprinda o singura sarcina sau doua pentru că evaluarea să fie formativa.Evaluarea devine eficienta cand se transforma în autoevaluare. Aceasta permite elevului aprecierea propriilor performante în raport cu obiectivele prestabilite. Autoevaluarea are scopul de a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte capacitatile de autocunoastere şi de autoevaluare, să compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele invatarii şi de standardele educationale, să-şi dezvolte un program propriu de învăţare, să-şi autoevalueze şi să-şi valorifice atitudini şi comportamente.

 

Ca modalitati de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare, învăţătorul poate folosi autocorectarea sau corectarea reciproca, autonaotarea controlata, iar ca instrumente de autoevaluare se pot folosi chestionare (cu raspunsuri deschise la intrebari) şi scari de clasificare. Dintre toate obiectivele specifice interventiei remediale, dezvoltarea capacitatii de autoevaluare este cel mai greu de atins, pentru că presupune atat constiinta a ceea ce trebuie să fie cunoscut, cat şi a ceea ce se cunoaste. A sti ce trebuie să fie cunoscut inseamna în mod logic dobandirea unui nivel de cunostinte sau abilitati care inseamna iesirea din sfera de interventie remediala.Evaluarea sumativa a progresului duce la o reflectare asupra prioritatilor initiale, scopurilor şi obiectivelor fixate. Daca evaluarea este clara se pot primi informatii şi asupra relatiei profesor-elev, despre ariile curriculare care trebuie schimbate.În ce priveşte strategiile abordate pentru construirea unei relaţii învăţător- elev cât mai apropiate, dar şi eficiente în acelaşi timp, am ţnut cont de următorii parametri:

·               Prioritate pentru sporirea capacităţii de socializare;

·              Crearea motivaţiei şi menţinerea fluxului motivaţional prin cerinţe didactice adaptate cu evaluare şi autoevaluare obiectivă şi imediată;

·               Mesaj personalizat şi atitudine empatică pentru o comunicare reală;

·               Flexibilitate în designul activităţilor de învăţare;

·             Invăţarea centrată pe elev (acceptarea unor dorinţe şi propuneri, încurajarea iniţiativei personale, descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini)·              

Pentru a dezvolta motivaţia învăţării şi a evita rutina şi oboseala s-au conceput activităţi care se pliaza pe tipurile de inteligenta predominanta (centre de interes )

·               Pe parcursul fiecărei activităţi s-a insistat pe încurajarea permanentă a progresului, acordarea de recompense simbolice, responsabilizarea tuturor elevilor Cum se măreste eficienţa activităţilor de remediere? 

·               Diversitatea, accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat;

·               Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea locaţiei de lucru;

·               Aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca metode de promovare a armoniei sociale;·

               Percepţia şi feed-back-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere.